Uranus Logo
 
 
 
 

Primul An European dedicat patrimoniului cultural își propune să aducă în centrul atenției publice istoria și valorile europene și să întărească, totodată, sentimentul identității naționale și pe cel al unității europene.

t_3piloni

Viitorul Uniunii Europene se bazează pe trei piloni importanți: dezvoltare economică, coeziune socială și refacerea relației directe între Bruxelles și cetățenii din UE. Un An European dedicat conservării și promovării patrimoniului cultural european este în beneficiul tuturor acestor aspecte.

t_27natiuni

Anul European al Patrimoniului Cultural are potențialul de a uni și, în final, de a demonstra că spațiul european în care trăiesc cele 27 de națiuni membre ale UE este un spațiu de civilizație unitară rezultată dintr-o istorie comună și beneficiind de un tezaur patrimonial cu valoare mondială.

t_3lasuta

În măsura în care Uniunea Europeană se îndreaptă către o economie bazată pe inovație, informație și sustenabilitate, desemnarea anului 2018 ca An European al Patrimoniului Cultural poate revigora sectorul industriilor creative și culturale, care reprezintă mai mult de 3% din PIB‑ul Uniunii Europene.

“Patrimoniul cultural nu este numai o moștenire a trecutului,
ci și o importantă resursă pentru viitor”

Comisia Europeană

222-08

Inițiativa Anilor Europeni a debutat în 1983 cu anul dedicat IMM-urilor și industriei meșteșugărești, de-a lungul timpului, „anii europeni” abordând teme specifice, cu scopul de a încuraja dezbaterile și dialogul la nivel național și european, dar și pentru a sprijini anumite cauze sau industrii de profil.

Materiale Informative

AEPC_coperta_thumb
PrimPlan_coperta_thumb

Pentru a accesa documentele în format PDF, dați click pe imaginile de mai sus.

Finanțare

Bugetul total este de 8 milioane de euro, alocat pentru perioada 2017 (pregătirea Anului European) – 2018 (derularea Anului European).

Aceste fonduri vor fi folosite pentru finanțarea următoarelor tipuri de activități: comunicare, lansarea oficială a Anului European prevăzută în cadrul Forumului Cultural European, din decembrie 2017, reuniuni, diverse evenimente legate de promovarea Anului European, proiecte selectate în urma apelurilor deschise în acest scop.

 

Vor fi deschise apeluri specifice în cadrul următoarelor programe europene

 
Europa Creativă Erasmus + Orizont 2020
COSME Fonduri Structurale 10 Inițiative
Europene

Raport

2018 a fost desemnat An European al Patrimoniului Cultural ca urmare a adoptării de către forul legislativ european, pe 8 septembrie 2015, a raportului intitulat Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european, elaborat de Mircea Diaconu.

Eurodeputatul Mircea Diaconu, Vice-Președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European, a fost desemnat pe 8 septembrie 2016 ca raportor pe subiectul Anul European al Patrimoniului 2018.

Raportul 2018 – Anul European al Patrimoniului Cultural a fost adoptat de Parlamentul European în 27 aprilie 2017, cu 554 voturi pentru, 68 împotrivă și 30 de abțineri.

Între măsurile propuse în acest raport se află creșterea gradului de finanțare, însă nu în detrimentul subprogramelor deja existente în cadrul programului Europa Creativă, încurajarea statelor membre de a căuta și forme alternative de finanțare, implicarea sporită a societății civile și în mod special a tinerilor.

 
 

 
 

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și Ministrul Delegat al Președinției Malteze a Consiliului Uniunii Europene, Carmelo Abela, au semnat pe 17 mai 2017, la Strasbourg, Decizia (UE) 2017/864 a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la desemnarea anului 2018 ca An European al Patrimoniului Cultural. Semnarea oficială a avut loc în prezența eurodeputatului Mircea Diaconu, raportor din partea Parlamentului European, și a Petrei Kammerevert, Președinta Comisiei pentru Cultură și Educație a Parlamentului European (CULT).

imagine_MD

Cu eforturi substanțiale și cu sprijinul colegilor mei din CULT, am reușit să convingem Comisia Europeană de importanța unui an european dedicat patrimoniului cultural. Acest subiect mi se pare esențial, cu atât mai mult cu cât crizele care vin peste Europa de câțiva ani încoace, vedeți bine, sunt crize de identitate, de omogenitate. Ori, măcar din acest punct de vedere, reperele culturale sunt de identitate fundamentală și pentru națiuni în sine, și pentru Europa în întregul său.

Având în vedere că autoritățile naționale vor fi direct implicate în stabilirea și implementarea programului de acțiune pentru 2018, sper ca țara noastră să vină cu propuneri serioase, de pe urma cărora să beneficieze în primul rând operatorii culturali români.

semnatura_jurnal