Uranus Logo
header_v06

1949

Mircea Diaconu s-a născut pe data de 24 decembrie 1949, în localitatea Vlădești, din județul Argeș.

1967

A absolvit liceul la Câmpulung Muscel.

1970

A debutat în teatru ca student, în 1970, cu Harfa de iarbă, de Truman Capote, piesă jucată pe scena Teatrului Bulandra din București.

1971

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale", din București. Primul rol în cinematografie a fost în filmul Nunta de piatră, realizat în 1971, după Ion Agârbiceanu, în regia lui Dan Pița. De atunci și până în zilele noastre a fost prezent pe scenă, clădindu-și o carieră de 43 de ani în slujba teatrului și filmului românesc.

1972-1982

Între 1972 și 1982 a fost actor la Teatrul Bulandra, iar apoi a fost angajat al Teatrului „Nottara”.

1977

A publicat volumul "Șugubina" (1977, premiul Uniunii Scriitorilor).
În anii 1977 și 1978 a fost asistent universitar la Specializarea Actorie, IATC, clasa Olga Tudorache.

1980

A publicat volumul "La noi, când vine iarna".

1985

A publicat volumul "Scaunul de pânză al actorului".

1989

Imediat după evenimentele din 1989 a devenit liber profesionist.

1990

Mircea Diaconu a fost, alături de Ana Blandiana, Emil Constantinescu, Petre Mihai Băcanu și alții, membru fondator al Alianței Civice, înființată pe 7 noiembrie 1990. Între 1990 și 1996 a fost profesor universitar la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale", din București.

1994

În anul 1994, împreună cu actrița și soția sa Diana Lupescu, a pus bazele Fundației „D-ale Bucureștilor”, care a organizat ani la rândul «Carnavalul Bucureștii la 1900». Centrul Vechi al Capitalei s-a îmbrăcat pentru prima dată în haine de epocă, iar spiritul Sărbătorilor de Crăciun a însuflețit parcul Cișmigiu. Între atracțiile oferite în perioada carnavalului s-au aflat fanfara militară, cei mai frumoși cai ai Jandarmeriei Române, actori ambulanți, parada mașinilor de epocă, spectacole ale lui Caragiale jucate în stradă și tineri îmbrăcați după moda anului 1900.

1996-2000

În perioada 1996–2000 a fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).

2000

În anul 2000 i-a fost conferit „Ordinul Meritul Cultural”, printr-un decret de decorare semnat de Președintele României.

2008-2012

Parlamentul României

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 a devenit senator din partea Partidului Național Liberal, reprezentându-i pe alegătorii din Colegiul uninominal nr. 1 Câmpulung, Curtea de Argeș, județul Argeș.

A fost membru al comisiilor pentru Cultură, artă și mijloace de informare în masă și Egalitatea de șanse, din Senat, respectiv al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

Mircea Diaconu a îndeplinit funcția de Ministru al Culturii în perioada 7 mai – 25 iunie 2012.

Pe timpul mandatului de senator, încheiat la data de 4 decembrie 2012, Mircea Diaconu a participat la elaborarea și susținerea a 26 de inițiative legislative, în domenii ca patrimoniu cultural, cinematografie, libertate religioasă, educație, sănătate etc., a semnat 16 moțiuni simple sau de cenzură, a luat cuvântul în plen de 95 de ori și a susținut 12 declarații politice.

CAMPANIE 2014

Parlamentul European

0
semnături de susținere în 6 zile
0 km
parcurși în Ocolul României în 22 de zile
0
voturi valabil exprimate

Pe 19 martie 2014 a demisionat din Partidul Național Liberal, unde îndeplinea funcția de vicepreședinte, și a decis să candideze ca independent la alegerile pentru Parlamentul European.

A reușit să strângă, în doar șase zile, mult peste numărul necesar de  semnături de susținere, însă a depus la Biroul Electoral Central tabele cu 125.467 semnături. Pe timpul campaniei electorale ce a urmat înregistrării candidaturii a străbătut țara, timp de 22 de zile, la bordul unui autoturism ARO-10, parcurgând 5.394 km și întâlnindu-se cu simpatizanți din 60 de orașe. La alegerile europarlamentare din 25 mai 2014 s-a clasat al patrulea dintre cele 15 partide și 8 candidați independenți înscriși în cursă, obținând 379.582 voturi, ceea ce a reprezentat 6,81% dintre voturile cetățenilor prezentați la urne.

ACTIVITATE

Comisii Parlamentare

În cadrul Parlamentului European îndeplinește funcțiile de membru și vicepreședinte al Comisiei de cultură și educație (CULT), dar și de membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL). De asemenea, Mircea Diaconu face parte din Delegația pentru relațiile cu Peninsula Arabă și este membru supleant al Delegației parlamentare mixte Uniunea Europeană - Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Este de asemenea membru al Grupului Liberalilor și Democraților din Parlamentul European (ALDE), grup în care a fost ales ca Președinte al Delegației României, dar și ca membru al biroului de conducere.

Pentru a accesa documentele în format PDF, dați click pe imaginile de mai sus.

RAPOARTE

Activitatea lui Mircea Diaconu cuprinde atât rapoarte în calitate de raportor principal, cât și ca raportor din umbră. Conform prevederilor regulamentelor Parlamentului European, rapoartele se atribuie în baza algoritmului politic, pe baza unui punctaj ce ține cont de numărul eurodeputaților care compun grupurile parlamentare. După cum este cunoscut, Mircea Diaconu face parte din Grupul ALDE, al IV-lea ca mărime în Parlamentul European, cu 68 de membri.

2015

titlu_raport
 

Parlamentul European a adoptat pe 8 septembrie 2015, cu 613 voturi pentru, 70 împotrivă și 19 abțineri, raportul intitulat “Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, elaborat de europarlamentarul Mircea Diaconu, raportor din partea ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa) și vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație (CULT) a forului legislativ european.

 

Raportul identifică principalele probleme din domeniul patrimoniului cultural și sugerează realizarea unor schimbări concrete în vederea îmbunătățirii politicii europene în domeniu și a implementării programelor și acțiunilor deja existente. Documentul subliniază importanța finanțării europene și a sprijinului oferit de instituțiile Uniunii Europene statelor membre, în privința promovării și conservării patrimoniului cultural și solicită Comisiei Europene să pună în practică un concept de abordare integrată a problematicii și să asigure o mai bună colaborare între diferitele tipuri de politici publice care vizează acest domeniu.

Pentru a accesa documentele în format PDF, dați click pe imaginile de mai sus.

Raportor din umbră din partea grupului politic ALDE pe raportul
«Filmul european în era digitală»

Redactat de europarlamentarul polonez Bogdan Brunon Wenta, raportul Filmul european în era digitală prezintă principalele dificultăți întâmpinate de cinematografia europeană în contextul schimbării tehnologice (trecerea de la analog la digital), al noilor modele de distribuție și consum (video la cerere, streaming etc.) și al concurenței cu celelalte piețe. Raportul propune soluții pentru sprijinirea distribuției filmului european atât în interiorul UE, cât și la nivel mondial, pentru o mai bună coordonare legislativă în domeniul  drepturilor de autor și pentru o mai bună reglementare a serviciilor de tip VoD (Video on Demand, video la cerere).

Raportul a primit avizul Comisiei pentru Cultură și Educație pe 24.03.2015 și a fost adoptat de către Parlamentul European pe 28.04.2015.

Raportor din partea Parlamentului European pe avizul comisiei CULT referitor la
«Posibilitatea de a extinde protecția indicațiilor geografice ale Uniunii Europene la produsele neagricole»

Comisia CULT a fost solicitată să redacteze un aviz pe raportul omonim elaborat în Comisia pentru Afaceri juridice - JURI. Problema pusă în discuție este posibilitatea de a extinde sistemul de protecție a indicațiilor geografice la alte produse decât cele agricole. Această categorie se referă în primul rând la produsele de artizanat, iar includerea lor într-un astfel de sistem ar implica posibilitatea relansării economice a întregului sector artizanal din UE.

Raportul a primit avizul Comisiei pentru Cultură și Educație pe 16.06.2015, Raportul Rozière fiind adoptat de Parlamentul European pe 06.10.2015.

Raportor din umbră din partea grupului politic ALDE pe avizul
«Transatlantic Trade and Investment Partnership»

Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP) este unul dintre cele mai importante dosare dezbătute de Parlamentul European în acest moment. Mai multe comisii parlamentare au fost solicitate să elaboreze un aviz pe raportul de fond pregătit în cadrul Comisiei pentru Comerț Internațional - INTA. Comisia CULT a desemnat-o pe eurodeputata germană Helga Trupel ca raportor, în timp ce Mircea Diaconu este raportor din umbră pe dosar din partea grupului politic liberal ALDE. Proiectul de aviz al Comisiei CULT, intitulat Recomandări adresate Comisiei Europene cu privire la negocierile privind un Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții are ca punct principal solicitarea menținerii «Excepției culturale» din TTIP.

Raportul a primit avizul Comisiei pentru Cultură și Educație pe 16.04.2015, Raportul Lange fiind adoptat de către PE pe 08.07.2015.

2016

anul_patrimoniului

Eurodeputatul Mircea Diaconu, Vice-Președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European, a fost desemnat pe 8 septembrie 2016 ca raportor pe subiectul Anul European al Patrimoniului 2018.

2018 a fost desemnat ca An European al Patrimoniului Cultural ca urmare a adoptării de către forul legislativ european, în septembrie 2015, a raportului intitulat Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european, elaborat de Mircea Diaconu.

Raportul "Anul European al Patrimoniului 2018" subliniază importanța conservării și promovării moștenirii culturale care, dincolo de potențialul său economic, se constituie și într-un element unificator pentru Europa.

În vederea unei bune organizări a acestui an european, eurodeputatul a propus în cadrul raportului o serie de măsuri precum constituirea unui grup de lucru până la începutul anului 2017 care să includă nu numai Parlamentul European, ci toate forumurile părților interesate, inclusiv societatea civilă.

În baza colaborării cu autoritățile naționale competente, acest grup de lucru va prezenta până la sfârșitul anului viitor un program și o strategie bugetară pentru amplele acțiuni culturale care se vor desfășura la nivelul Uniunii Europene în 2018.

La 9 februarie 2017, reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o decizie de proclamare a unui An European al Patrimoniului Cultural (2018).

imagine_MD

Cu eforturi substanțiale și cu sprijinul colegilor mei din comisia CULT, am reușit să convingem Comisia Europeană de importanța unui an european dedicat patrimoniului cultural. Acest subiect mi se pare esențial, cu atât mai mult cu cât crizele care vin peste Europa de câțiva ani încoace, vedeți bine, sunt crize de identitate, de omogenitate. Ori, măcar din acest punct de vedere, reperele culturale sunt de identitate fundamentală și pentru națiuni în sine, și pentru Europa în întregul său.

Mircea Diaconu

Raportor din umbră din partea grupului politic ALDE pe raportul
«Raportul comun referitor la o politică europeană coerentă pentru industriile culturale și creative»

La nivelul Uniunii Europene, sectorul ICC asigură locuri de muncă pentru circa 5 milioane de persoane. În România, doar în regiunea București‐Ilfov, există peste 12 mii de firme în industriile creative, cu peste 50 mii de salariați.

Comisia pentru Cultură și Educație și Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie au adoptat în date de 10 noiembrie 2016 Raportul comun referitor la o politică europeană coerentă pentru industriile culturale și creative (ICC). Ca raportor din umbră din partea grupului politic ALDE din Parlamentul European, Mircea Diaconu a propus și a sprijinit mai multe măsuri pentru valorificarea ICC precum înființarea unui ghișeu unic (de exemplu, un website) care să evidențieze oportunitățile de finanțare în domeniu, conservarea și promovarea meseriilor artizanale și îmbunătățirea cooperării dintre școlile de artă și întreprinderile din sectorul cultural și creativ.

imagine_MD

Dacă Europa se vrea competitivă în actualul context global, trebuie să stabilim condițiile necesare pentru ca inovarea și creativitatea să se dezvolte în cadrul unei noi culturi antreprenoriale. Din punctul meu de vedere, cele mai importante condiții sunt simplificarea accesului la fondurile UE pentru aceste industrii și asigurarea accesului egal al operatorilor culturali din toate statele membre la mecanismul de garantare – noua facilitate financiară aferentă programului Europa Creativă.

Mircea Diaconu

Raportor din umbră din partea grupului politic ALDE pe raportul
«Punerea în aplicare și îndeplinirea obiectivelor generale și specifice ale programului Europa Creativă»

Raportul de față precedă raportul de evaluare la jumătatea perioadei care trebuie prezentat de Comisie Parlamentului European și Consiliului până la 31 decembrie 2017.

Pe 1 martie 2017, Parlamentul European a adoptat raportul Silviei Costa (S&D) cu 503 voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și 80 de abțineri. Raportul Costa analizează punerea în aplicare și îndeplinirea obiectivelor generale și specifice ale programului Europa Creativă, cel mai important program de finanțare al Uniunii Europene dedicat sprijinirii domeniilor creative, culturii și audiovizualului.

imagine_MD

Ca raportor din umbră pentru Grupul ALDE, în cazul raportului colegei mele Silvia Costa, am identificat mai multe aspecte problematice pe care am încercat să le semnalez în contextul implementării și accesibilității programului Europa Creativă în țara noastră, și nu numai. Am insistat asupra creării unui echilibru geografic și sectorial în ceea ce privește mecanismul de garantare, dar și asupra accesului egal pentru proiectele din toate statele membre, inclusiv pentru organizațiile mici sau pentru inițiativele locale.

Mircea Diaconu