În dezbatere, la Bruxelles, salvarea patrimoniului cultural românesc prin intervenții de tip SMURD

30 Sep 2016

“Într-o zi a lunii februarie 2016, ceasul și clopotul din turnul bisericii evanghelice din Rotbav, județul Brașov, au bătut ora 21:00. Poate pentru ultima dată, pentru că în aceeași seară turnul s-a prăbușit, după 700 de ani de viață în Țara Bârsei“, a arătat Mircea Diaconu în deschiderea seminarului internațional “Intervenții de urgență pentru salvarea patrimoniului cultural”, desfășurat joi, 29 septembrie, la sediul din Bruxelles al Parlamentului European.

“Și mai grav, acest imobil, component important al patrimoniului românesc, a fost o perioadă bună într-o stare avansată de degradare, fără ca nimeni să intervină,” a adăugat europarlamentarul.

România se află printre puținele state europene care nu au un sistem de intervenție rapidă pentru salvarea patrimoniului cultural. Din păcate, turnul bisericii din Rotbav nu este singurul imobil de patrimoniu aflat în această situație. După o săptămână, o altă bijuterie arhitecturală din județul Brașov, biserica fortificată din Roadeș, s-a prăbușit sub ochii celor care o aveau în administrare. Conform listei Ministerului Culturii și mărturiilor centralizate în cadrul proiectului Harta Patrimoniului Rănit, alte 600 de construcții stau la rând în așteptarea inevitabilului colaps.

Organizat la inițiativa lui Mircea Diaconu, seminarul a avut ca scop punerea bazelor unui sistem de tip SMURD pentru salvarea patrimoniului românesc, acesta fiind unul dintre punctele raportului “Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, “biblia” eurodeputatului pe perioada rămasă până la finalul mandatului său la Bruxelles.

Participanții la seminar au prezentat studii de caz din țările sau organizațiile de proveniență (Austria, Franța, Italia, Spania, UNESCO), evidențiind riscurile pentru patrimoniul cultural în situații de cutremur, inundații și alunecări de teren și atrăgând atenția asupra faptului că prevenția este mult mai puțin costisitoare decât reabilitarea.

În opinia lui Mircea Diaconu, problema principală în gestionarea patrimoniului cultural românesc o reprezintă lipsa de experți și oferta slabă de specializări în acest  domeniu. “Nu oricine poate să intervină în salvarea patrimoniului și nu oricine poate să facă restaurare. Poate că e prea târziu pentru “Moara lui Assan” din București care una-două lua foc din dorința unora de a o transforma întâi în moloz și apoi în hotel de 5 stele. O să mă întrebați: dorința cui? A celor care își permit, vă răspund”, a arătat europarlamentarul.

 În urma seminarului de astăzi, a deschiderii și a bunăvoinței pe care le-am văzut la toți participanții, și mai ales la ai noștri, vreau să cred că la Rotbav o să bată iarăși clopotul în turn,

a concluzionat Mircea Diaconu.


Între instituțiile românești reprezentate la seminar s-au aflat Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Din partea unor organizații internaționale au participat Rohit Jigyasu și Zeynep Gul Unal, președintele, respectiv secretarul general al ICOMOS-ICORP (Comitetul Științific Internațional pentru Prevenirea Situațiilor de Risc în domeniul patrimoniului cultural), Paolo Fontani, director UNESCO Bruxelles, Nicola Casagli, director UNESCO, responsabil de riscurile geo-hidrologice pentru patrimoniul cultural și profesor la Universitatea din Florența, Matteo Rosati, Biroul Regional pentru Știință și Cultură în Europa.