JURNAL DE STAGIAR: Mărțișor de Bruxelles

27 Feb 2015

Auzisem odată că “N-ai voie să vorbești frumos despre România, că nu te crede nimeni…”. Mă doare inima când observ că, aici în străinătate, România este percepută numai prin termeni care au legătură cu „strada”, și anume: câini de stradă, copiii străzii, fetele de pe stradă, hoți din stradă… Neplăcut! Adică, NU asta e România!!! Și cel mai mult mă doare atunci când văd că acasă „îngropăm” adevărate comori (intenționat, oare, sau doar pentru ratingul adus de breaking news?) și aproape că le dăm uitării!

În ultimele săptămâni, noi, stagiarii de la Bruxelles, ne-am concentrat atenția asupra culegerii de informații cu privire la obiective din România care ar putea fi incluse în cadrul unor circuite cultural-turistice de interes european. Aceste itinerare urmează să fie comparate cu unele din alte state europene care dețin exemple de bune practici în privința re/valorificării patrimoniului național.

Astfel, în fiecare zi am descoperit nenumărate lucruri noi despre propria mea țară, de la aspecte istorice până la chestiuni ce țin de etnologie și folclor dar, în același timp am fost cuprinsă de mânie și un simț acut de neputință, văzând cum în alte state, mai ales occidentale, se poate pune în valoare cam orice pare a fi atractiv. În același timp, m-am gândit că mi-aș dori să se păstreze atmosfera idilică și nealterată încă de noile tehnologii și industrii existentă în unele locuri din România. Iar lupta pentru re/valorificarea trecutului să păstreze individualitatea acestor locuri, scoasă parcă din timp. Tradițiile și spiritul satului românesc nu trebuie să se degradeze sau să dispară, ele trebuie să rămână pure.

Cei care vin din vest în România descoperă viața de la țară și rămân uluiți că mai există așa ceva pe lume. Nu trebuie să ne fie rușine cu asta. E clar că ei sunt plictisiți de individualismul atomizat în care trăiesc și sunt convinsă că România poate deveni o completare a stilului lor de viață, a spiritului în care concep lumea și universul.

Avem ingredientele necesare naturale, nealterate încă, pentru a face posibil acest lucru, doar că mai e nevoie de inițiativă, de voință și mai ales de bună credință!… și buna credință trebuie dovedită în primul rând de către noi!!!

În altă ordine de idei, sfârșitul acesta de săptămână aduce cu el chiar aici, în Belgia, primăvara și simbolul românesc al acesteia, Mărțișorul! Sunt de nedescris entuziasmul și curiozitatea care sporesc așteptarea evenimentului organizat de o mână de români inimoşi într-un loc plin de istorie respectată şi excelent pusă în valoare.

Anca Odobleja, stagiar

Imagine: Brădet.peste sat, Alexandru Baboș