Mircea Diaconu despre micile hidrocentrale și marele lor potențial de distrugere a mediului

12 Nov 2015

Mircea Diaconu se pronunță pentru revederea măsurilor care au condus la proliferarea exagerată a microhidrocentralelor construite pe râuri de munte, fenomen care a condus la declanșarea, de către Comisia Europeană, a unei proceduri de infringement împotriva României, ca urmare a demersurilor cetățenilor și organizațiilor de mediu care au analizat situația din zona Munților Făgăraș. 

În cadrul dezbaterii “Cât de verde este hidroenergia?”, găzduită marți seara de Forumul Parlamentului European privind pescuitul de agrement și mediul acvatic (RecFishing Forum) și având ca temă impactul microhidrocentralelor construite pe râuri în contextul implementării Directivei-cadru a Uniunii Europene privind apa, Mircea Diaconu s-a referit la situația microhidrocentralelor construite pe râurile Capra, Buda și Otic.  

imagine_MD

Există hidrocentrale mari, vechi, funcționale care au o motivație economică și o aveau de multă vreme, înainte de apariția certificatelor verzi, această bună intenție europeană a tuturor de a produce energie verde. Brusc a apărut fenomenul acesta isteric pe micile râuri. Au apărut niște oameni cu bani, care își motivează de fapt în modul acesta intrarea pe piețele de certificate verzi.

Mircea Diaconu

 
 

Mircea Diaconu a arătat că diferența, pe această piață, între producătorii normali de energie electrică verde și această zonă, care produce atât de puțină energie verde, însă câștigă foarte mulți bani, este dată de motivația economică, asupra căreia ar trebui intervenit pentru ca fenomenul să dispară.

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se asigure că până în anul 2020 cel puțin 20% din energia electrică necesară va fi produsă prin utilizarea de surse regenerabile de energie. În România, existența surselor de finanțare, a unui potențial energetic care este doar parțial valorificat, structura guvernamentală slabă și lipsa transparenței, dar mai ales a consultării publice, au contribuit la construirea unui mare număr de microhidrocentrale în ultimii ani, dar și la comiterea de abuzuri, ceea ce a afectat ecosistemele existente de-a lungul râurilor de munte.

Președintele WWF România, Magor Csibi, a vorbit despre implementarea precară în România a Directivei-cadru a Uniunii Europene privind apa. Acesta a menționat că în cazul celor mai multe microhidrocentrale construite nu s-au efectuat evaluări complete ale impactului respectivelor proiecte asupra mediului, aceste evaluări nefiind solicitate de autorități. 


Dincolo de valoarea economică, este vorba despre patrimoniul nostru,

 a declarat Magor Csibi.


La dezbaterea de la Parlamentul European a participat, la invitația lui Mircea Diaconu, și un grup de cetățeni din județul Argeș, care au reușit să se opună cu succes construirii unei microhidrocentrale pe râul Bratia. Povestea lor a fost împărtășită reprezentaților Parlamentului și Comisiei Europene și organizațiilor internaționale Riverwatch și WWF, participante la dezbatere.  În urma întâlnirii de la Parlamentul European, cei de față s-au exprimat în sensul reluării discuțiilor pe acest subiect, poate chiar în România, în primăvara anului viitor.