Mobilizare pentru salvarea zidului cetății Sighișoara

26 Feb 2018

Se pare că dezastrele au, de cele mai multe ori, puterea de a pune lucrurile în mișcare și de a uni oamenii. Așa ceva s-a întâmplat în februarie 2018, când prăbușirea unei porțiuni de aproape cinci metri a zidului cetății Sighișoara ne-a adus în jurul mesei pentru a încerca să găsim o soluție. Am fost acolo, în fața reprezentanților mass-media, împreună cu primarul municipiului transilvănean, cu arhitectul-șef și cu directorul muzeului de istorie, pentru a vedea ce se poate face ca să urgentăm procedurile de refacere a zidului.

Problema unui „SMURD” pentru patrimoniu o dezbătusem în urmă cu un an și jumătate, la Bruxelles, când specialiști de la UNESCO și din câteva țări europene, inclusiv de la noi, și-au împărtășit experiența în materie de salvare a patrimoniului cultural. Urgența de atunci era dată tot de niște prăbușiri. Era vorba, atunci, despre turnul bisericii evanghelice din Rotbav, respectiv despre biserica fortificată de la Roadeș, ambele din județul Brașov.

Le-am spus sighișorenilor că am răspuns cu plăcere la chemarea primăriei și că îmi ofer tot sprijinul în calitate de europarlamentar și, totodată, de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură a forului legislativ european. De altfel, în prezent, la nivelul Parlamentului European se lucrează pentru realizarea unui sistem prin care monumentele istorice să beneficieze de un context prin care să fie prevenite potențiale degradări și evenimente nedorite, cum ar fi incendiile.

Primarul Sighișoarei a arătat că în zonă este nevoie de oameni competenți pentru a se ocupa de lucrări de restaurare cum sunt și cele legate de refacerea zidului cetății:

Lipsesc cam în toată România adevărații meseriași. De asta am încheiat un protocol cu Institutul Național al Patrimoniului pentru studiile și temele de proiectare pe care le fac, ca să avem certitudinea că ceea ce ne furnizează este de bună calitate și trainic.

 

 

 

Am intervenit subliniind remarcabilul potențial al Sighișoarei, care necesită, însă, o exploatare inteligentă. Le-am sugerat autorităților ideea ca orașul să devină un fel de universitate a meseriilor, folosindu-se fonduri europene cu care să se deschidă cursuri de atestare a vechilor meserii.

Astfel Sighișoara ar putea fi un centru principal de pregătire a meseriașilor din domeniul restaurării patrimoniului pentru toată România. Am avea un standard de calitate asigurat și pe de altă parte, abordarea restaurării siturilor istorice s-ar face într-o manieră integrată, cu țintirea unui obiectiv economic de dezvoltare regională, știut fiind faptul că un euro investit în acest fel poate aduce peste 20 euro profit.

Legat de faptul că SMURD-ul pentru patrimoniu încă zace prin sertare ministeriale, cred că acestui gen de atitudine ar trebui să îi opunem un spirit civic autentic. Când eram tânăr, citeam Biblia, notam ceea ce mi se părea foarte interesant și am reținut chiar multe lucruri, printre care și ceva de genul: „Când unul face și celălalt desface, ce folos fac decât că se ostenesc?“ De aceea, chestiunea cu SMURD-ul pare a fi o osteneală nesfârșită, pe loc. Poate vom ieși și din starea asta… De ce nu chiar în 2018, An European al Patrimniului Cultural?


 

semnatura_jurnal