Orașe care doresc să se înscrie în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Astăzi: Brăila.

15 Jun 2015

Recenta vizită în Belgia, la invitația lui Mircea Diaconu, a reprezentanților orașelor românești care doresc să se înscrie în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 nu a rămas fără ecouri. Lucian Sabados, manager al Teatrului Maria Filotti și totodată membru al Asociației Brăila – Capitală Europeană a Culturii 2021, s-a arătat mulțumit de faptul că răspunsurile la întrebări oferite de funcționarul european responsabil de acțiunea Capitale Culturale Europene, Sylvain Pasqual, au fost sincere, precise și aplicate, acestea având potențialul de a veni în sprijinul demersului de redactare a proiectului final de candidatură.

Sabados spune că Pasqual s-a referit la demersul Brăilei de abordare regională a candidaturii, împreună cu alte orașe importante din sud-estul României, demers apreciat drept unul curajos, complex și dificil, necesitând „menajarea orgoliilor” orașelor partenere. Acest gen de abordare deschide multe oportunități prin faptul că orașele partenere pot pune la dispoziție locații naturale sau infrastructuri urbane și, pe de altă parte, lărgește adresabilitatea către comunități diferite, însă complementare.

Managerul teatrului brăilean a fost mulțumit și de întâlnirea cu trei dintre coordonatorii proiectului Fundației „Mons 2015”, Mons fiind orașul belgian care, alături de Plzeň (Cehia), este în acest an Capitală Europeană a Culturii. “Dialogul a fost mai viu ca la Bruxelles, tematica întrebărilor și răspunsurilor mai amplă, precizia și tehnicitatea detaliilor referitoare la redactarea proiectului sau la pregătirea în sine a programului manifestărilor din 2015 au predominat în fața unor generalități”, a menționat Sabados.

Vizitarea cu ghidaj profesionist a Mons-ului le-a oferit oaspeților din România prilejul de a surprinde spiritul real al conceptului de Capitală Europeană, așa cum acesta este perceput de populația acestui oraș de doar 90.000 de locuitori, care a reușit o spectaculoasă transformare în perioada de patru ani și jumătate de la câșigarea titlului și până la intrarea în exercițiul de Capitală Europeană a Culturii.

Sabados spune că a încercat ca pe timpul vizitei să conceapă un scenariu virtual al demersurilor, ideilor și transformării Brăilei, scenariu care să circumscrie orașul dunărean pretențiilor și determinărilor calității de Capitală Europeană a Culturii.


Temele noastre dragi, precum Dunărea ce unește Europa, surprinzătorul algoritm și obsedanta cifră 12 ce definește Brăila, adică 12 comunități etnice, 12 orașe, mai mari sau mai mici, ce ne sunt partenere în proiect, 12 limbaje artistice derivate din cele șapte arte binecunoscute, 12 luni ale anului, valorificarea unor situri natural arheologice, arhitectonice, ce vor aduna mulțimi avide de cultură înaltă pe falezele Dunării, în Munții Măcinului, în Delta Dunării sau în proximitatea unor cetăți antice, sunt numai câteva dintre oportunitățile și șansele proiectului nostru

a precizat managerul teatrului brăilean într-un interviu oferit presei locale.


Mai multe informații despre demersurile și eforturile brăilenilor de a-și depune candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021 pot fi obținute vizitând site-ul www.braila2021.ro