Patrimoniul cultural conteaza!

9 Feb 2015

Eurodeputatul Mircea Diaconu a participat, săptămâna trecută, la Conferința internațională privind impactul patrimoniului prin prisma factorilor economici, sociali, de mediu și culturali, eveniment care a avut loc între 3 și 6 februarie 2015, la Castelul Arenberg, din orașul belgian Leuven.

Organizată de Centrul Internațional pentru Conservarea Patrimoniului „Raymond Lemaire”, în parteneriat cu organizația neguvernamentală “Europa Nostra”, conferința, intitulată generic PATRIMONIUL CULTURAL CONTEAZĂ, s-a desfășurat pe parcursul a patru sesiuni de dezbateri, prima propunându-și descifrarea paradigmei “patromoniul contează”, celelalte trei având în centrul atenției impactul patrimoniului cultural la nivelurile național, regional și urban, respectiv la nivelul individual al clădirilor și așezărilor de patrimoniu.

În deschiderea conferinței, Mircea Diaconu, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură a Parlamentului European, a făcut o prezentare a raportului la care lucrează, intitulat “Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, arătând faptul că documentul va propune o nouă strategie europeană în domeniul patrimoniului cultural, precum și măsuri concrete pentru încurajarea dezvoltării acestui sector de activitate. În cadrul aceluiași panel, directorul general pentru Educație și cultură al Comisiei Europene, Xavier Prats Monné, a subliniat rolul determinant al Parlamentului European în procesul decizional, ca instanță care va trebui să solicite oficial Comisiei schimbările necesare în sfera patrimoniului cultural.

Câteva dintre temele care au atras în mod deosebit atenția pe parcursul conferinței au fost relația sintagmei PATRIMONIUL CONTEAZĂ cu statisticile socio-economice și cu Strategia Europa 2020, reconstrucția relației între muzeologie și managementul strategic, metodologii multidisciplinare de măsurare a beneficiilor socio-economice generate de proiecte din domeniul patrimoniului cultural, dezvoltarea unei rețele europene pentru viitorul patrimoniului religios, impactul restaurării monumentelor asupra comunităților locale, patrimoniul industrial și refolosirea adaptativă a acestuia etc. Participanții au împărtășit un mare număr de studii de caz din domeniul patrimoniului, cu exemple concrete atât din state europene (Portugalia, Kosovo, Balcanii de Vest, Belgia, România, UK, Olanda, Polonia, Ungaria, Italia, Franța, Spania, Grecia), cât și din China, Ecuador, Japonia, Armenia etc.

Relevant pentru ceea ce poate însemna dorința oamenilor de salvgardare a patrimoniului cultural este exemplul locuitorilor cartierului Cabanyal, din Valencia (Spania), o zonă tipică de coastă, cu o populație dedicată practicării unor meserii tradiționale ce au legătură cu agricultura, artizanatul și pescuitul. Amenințați de construcția unui bulevard care urma să facă legătura orașului cu litoralul, locuitorii din Cabanyal au preferat să renunțe la niște locuri de muncă pe termen scurt, pentru a-și păstra mediul socio-cultural și stilul de viață pe termen lung. Ei s-au mobilizat exemplar și au dat statul în judecată pentru a opri această construcție. Instanța le-a dat câștig de cauză, iar statul a fost nevoit să anuleze proiectul.