Uranus Logo
 
 
 
 

RAPOARTE

Activitatea lui Mircea Diaconu cuprinde atât rapoarte în calitate de raportor principal, cât și ca raportor din umbră. Conform prevederilor regulamentelor Parlamentului European, rapoartele se atribuie în baza algoritmului politic, pe baza unui punctaj ce ține cont de numărul eurodeputaților care compun grupurile parlamentare. După cum este cunoscut, Mircea Diaconu face parte din Grupul ALDE, al IV-lea ca mărime în Parlamentul European, cu 68 de membri.

2015

titlu_raport
 

Parlamentul European a adoptat pe 8 septembrie 2015, cu 613 voturi pentru, 70 împotrivă și 19 abțineri, raportul intitulat “Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, elaborat de europarlamentarul Mircea Diaconu, raportor din partea ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa) și vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație (CULT) a forului legislativ european.

 

Raportul identifică principalele probleme din domeniul patrimoniului cultural și sugerează realizarea unor schimbări concrete în vederea îmbunătățirii politicii europene în domeniu și a implementării programelor și acțiunilor deja existente. Documentul subliniază importanța finanțării europene și a sprijinului oferit de instituțiile Uniunii Europene statelor membre, în privința promovării și conservării patrimoniului cultural și solicită Comisiei Europene să pună în practică un concept de abordare integrată a problematicii și să asigure o mai bună colaborare între diferitele tipuri de politici publice care vizează acest domeniu.

Pentru a accesa documentele în format PDF, dați click pe imaginile de mai sus.

Raportor din umbră din partea grupului politic ALDE pe raportul
«Filmul european în era digitală»

Redactat de europarlamentarul polonez Bogdan Brunon Wenta, raportul Filmul european în era digitală prezintă principalele dificultăți întâmpinate de cinematografia europeană în contextul schimbării tehnologice (trecerea de la analog la digital), al noilor modele de distribuție și consum (video la cerere, streaming etc.) și al concurenței cu celelalte piețe. Raportul propune soluții pentru sprijinirea distribuției filmului european atât în interiorul UE, cât și la nivel mondial, pentru o mai bună coordonare legislativă în domeniul  drepturilor de autor și pentru o mai bună reglementare a serviciilor de tip VoD (Video on Demand, video la cerere).

Raportul a primit avizul Comisiei pentru Cultură și Educație pe 24 martie 2015 și a fost adoptat de către Parlamentul European pe 28 aprilie 2015.

Raportor din partea Parlamentului European pe avizul comisiei CULT referitor la
«Posibilitatea de a extinde protecția indicațiilor geografice ale Uniunii Europene la produsele neagricole»

Comisia CULT a fost solicitată să redacteze un aviz pe raportul omonim elaborat de eurodeputata Virginie Rozière (S&D) în Comisia pentru Afaceri juridice – JURI. Problema pusă în discuție este posibilitatea de a extinde sistemul de protecție a indicațiilor geografice la alte produse decât cele agricole. Această categorie se referă în primul rând la produsele de artizanat, iar includerea lor într-un astfel de sistem ar implica posibilitatea relansării economice a întregului sector artizanal din UE.

Avizul CULT subliniază atât importanța menținerii indicațiilor geografice deja existente, cât și permiterea coexistentei sistemelor naționale de protecție a indicațiilor geografice cu un sistem uniform la nivelul Uniunii Europene.

Raportul Rozière a primit avizul Comisiei pentru Cultură și Educație pe 16 iunie 2015, fiind adoptat de Parlamentul European pe 06 octombrie 2015.

În calitate de europarlamentar responsabil pentru elaborarea avizului Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) referitor la raportul Rozière, prin care s-a adoptat rezoluția Parlamentului European, Mircea Diaconu a susținut crearea unei legislații comune la nivelul Uniunii Europene pentru evitarea contrafacerilor și concurenței neloiale, a depopulării și distrugerii zonelor rurale și pentru promovarea turismului și crearea de noi locuri de muncă.

Raportor din umbră din partea grupului politic ALDE pe avizul
«Transatlantic Trade and Investment Partnership»

Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP) este unul dintre cele mai importante dosare dezbătute de Parlamentul European în acest moment. Mai multe comisii parlamentare au fost solicitate să elaboreze un aviz pe raportul de fond pregătit în cadrul Comisiei pentru Comerț Internațional – INTA. Comisia CULT a desemnat-o pe eurodeputata germană Helga Trupel ca raportor, în timp ce Mircea Diaconu este raportor din umbră pe dosar din partea grupului politic liberal ALDE. Proiectul de aviz al Comisiei CULT, intitulat Recomandări adresate Comisiei Europene cu privire la negocierile privind un Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții are ca punct principal solicitarea menținerii «Excepției culturale» din TTIP.

Raportul Lange a primit avizul Comisiei pentru Cultură și Educație pe 16 aprilie 2015,  fiind adoptat de către PE pe 8 iulie 2015.

2016

anul_patrimoniului
 

Raportul Anul European al Patrimoniului 2018 subliniază importanța conservării și promovării moștenirii culturale care, dincolo de potențialul său economic, se constituie și într-un element unificator pentru Europa.

2018 a fost desemnat ca An European al Patrimoniului Cultural ca urmare a adoptării de către forul legislativ european, în septembrie 2015, a raportului intitulat Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european, elaborat de Mircea Diaconu.

Eurodeputatul Mircea Diaconu, Vice-Președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European, a fost desemnat pe 8 septembrie 2016 ca raportor pe subiectul Anul European al Patrimoniului 2018.

Reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns, în data de 9 februarie 2017, la un acord provizoriu cu privire la o decizie de proclamare a unui An European al Patrimoniului Cultural (2018).

În vederea unei bune organizări a acestui an european, eurodeputatul a propus în cadrul raportului o serie de măsuri precum constituirea unui grup de lucru până la începutul anului 2017 care să includă nu numai Parlamentul European, ci toate forumurile părților interesate, inclusiv societatea civilă.

În baza colaborării cu autoritățile naționale competente, acest grup de lucru va prezenta, până la sfârșitul anului 2017, un program și o strategie bugetară pentru amplele acțiuni culturale care se vor desfășura la nivelul Uniunii Europene în 2018.

 

 

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și Ministrul Delegat al Președinției Malteze a Consiliului Uniunii Europene, Carmelo Abela, au semnat pe 17 mai 2017, la Strasbourg, Decizia (UE) 2017/864 a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la desemnarea anului 2018 ca An European al Patrimoniului Cultural. Semnarea oficială a avut loc în prezența eurodeputatului Mircea Diaconu, raportor din partea Parlamentului European, și a Petrei Kammerevert, Președinta Comisiei pentru Cultură și Educație a Parlamentului European (CULT).

Pentru a accesa documentele în format PDF, dați click pe imaginile de mai sus.

imagine_MD

Cu eforturi substanțiale și cu sprijinul colegilor mei din comisia CULT, am reușit să convingem Comisia Europeană de importanța unui an european dedicat patrimoniului cultural. Acest subiect mi se pare esențial, cu atât mai mult cu cât crizele care vin peste Europa de câțiva ani încoace, vedeți bine, sunt crize de identitate, de omogenitate. Ori, măcar din acest punct de vedere, reperele culturale sunt de identitate fundamentală și pentru națiuni în sine, și pentru Europa în întregul său.

Mircea Diaconu

Raportor din umbră din partea grupului politic ALDE pe raportul
«Raportul comun referitor la o politică europeană coerentă pentru industriile culturale și creative»

La nivelul Uniunii Europene, sectorul ICC asigură locuri de muncă pentru circa 5 milioane de persoane. În România, doar în regiunea București‐Ilfov, există peste 12 mii de firme în industriile creative, cu peste 50 mii de salariați.

Comisia pentru Cultură și Educație și Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie au adoptat în date de 10 noiembrie 2016 Raportul comun referitor la o politică europeană coerentă pentru industriile culturale și creative (ICC). Ca raportor din umbră din partea grupului politic ALDE din Parlamentul European, Mircea Diaconu a propus și a sprijinit mai multe măsuri pentru valorificarea ICC precum înființarea unui ghișeu unic (de exemplu, un website) care să evidențieze oportunitățile de finanțare în domeniu, conservarea și promovarea meseriilor artizanale și îmbunătățirea cooperării dintre școlile de artă și întreprinderile din sectorul cultural și creativ.

imagine_MD

Dacă Europa se vrea competitivă în actualul context global, trebuie să stabilim condițiile necesare pentru ca inovarea și creativitatea să se dezvolte în cadrul unei noi culturi antreprenoriale. Din punctul meu de vedere, cele mai importante condiții sunt simplificarea accesului la fondurile UE pentru aceste industrii și asigurarea accesului egal al operatorilor culturali din toate statele membre la mecanismul de garantare – noua facilitate financiară aferentă programului Europa Creativă.

Mircea Diaconu

Raportor din umbră din partea grupului politic ALDE pe raportul
«Punerea în aplicare și îndeplinirea obiectivelor generale și specifice ale programului Europa Creativă»

Raportul de față precedă raportul de evaluare la jumătatea perioadei care trebuie prezentat de Comisie Parlamentului European și Consiliului până la 31 decembrie 2017.

Pe 1 martie 2017, Parlamentul European a adoptat raportul Silviei Costa (S&D) cu 503 voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și 80 de abțineri. Raportul Costa analizează punerea în aplicare și îndeplinirea obiectivelor generale și specifice ale programului Europa Creativă, cel mai important program de finanțare al Uniunii Europene dedicat sprijinirii domeniilor creative, culturii și audiovizualului.

imagine_MD

Ca raportor din umbră pentru Grupul ALDE, în cazul raportului colegei mele Silvia Costa, am identificat mai multe aspecte problematice pe care am încercat să le semnalez în contextul implementării și accesibilității programului Europa Creativă în țara noastră, și nu numai. Am insistat asupra creării unui echilibru geografic și sectorial în ceea ce privește mecanismul de garantare, dar și asupra accesului egal pentru proiectele din toate statele membre, inclusiv pentru organizațiile mici sau pentru inițiativele locale.

Mircea Diaconu