Restaurarea patrimoniului ar trebui făcută doar cu specialiști și sub control strict

24 Jun 2015

Am aflat recent, dintr-un articol de ziar, că Prințul Charles și-ar fi exprimat nemulțumirea în legătură cu faptul că în satele transilvănene, pe acoperișuri ale unor case restaurate care au valoare de patrimoniu, apar tot mai mult țigle ceramice industriale, de culori țipătoare.

Ancheta jurnaliștilor Sipos Zoltán și Luke-Dale Harris pe tema restaurării bisericilor evanghelice fortificate din Transilvania, proiect realizat cu o substanțială contribuție financiară europeană, a scos la iveală câteva dintre căile ascunse ale încălcării principiul fundamental al restaurării cu respectarea autenticității clădirii istorice.

Observând contrastul puternic între acoperișurile de culoare roșu-strălucitor ale clădirilor restaurate cu acoperișurile caselor dinmprejur, cei doi jurnaliști au vrut să afle mecanismele prin care cu câteva excepții, o mare parte a țiglelor care aveau inscripții cu valoare istorică, au fost înlocuite cu țigle ceramice de o calitate îndoielnică.
   Articolul relevă mai multe aspecte referitoare la diferențele dintre ceea ce este scris în documentația de proiectare și avizare a proiectului și ceea ce se întâmplă pe traseul implementării acestuia. Dacă arhitecții și specialiștii în probleme de patrimoniu susțin și recomandă folosirea de metode de conservare tradiționale, angajarea unor meșteri locali, respectiv folosirea unor țigle realizate manual, realitatea este cea pe care o poate observa oricine pe teren.

„Materialele folosite nu refac aceste biserici, ci le alterează permanent, iar acest lucru va duce la o degradare rapidă“, spunea într-o scrisoare trimisă celor doi jurnaliști, specialistul britanic în restaurare, John Munro, de la „Prince’s Trust Foundation for the Built Environment“.

Mircea Diaconu nu se declară deloc surprins de concluziile anchetei cu privire la modul defectuos în care au fost realizate lucrările de restaurare la bisericile fortificate din Transilvania. Finanțate din fondurile europene, aceste intervenții nu au respectat unele dintre principiile de bază din domeniu și au adus prejudicii ireparabile monumentelor.

imagine_MD

Este exact una dintre problemele pe care le-am subliniat în raportul meu, și anume nevoia introducerii unor clauze obligatorii pentru controlul de calitate al proiectelor de restaurare. Am fost informat de multe nereguli care s-au făcut în România în cadrul proiectelor de restaurare de patrimoniu finanțate din fondurile europene și tocmai de aceea am introdus mențiuni clare în textul raportului pentru a reglementa atât cadrul financiar actual (2014-2020) cât și programele pe care le vom avea după 2020. Desigur, trebuie să acționăm imediat, și întâmplarea face că POR-ul pentru Romania a fost semnat doar ieri. Nu este așadar târziu să ne asigurăm că aceste nereguli vor fi evitate măcar în următoarele proiecte de restaurare care urmează sa fie finanțate.

Mircea Diaconu

 
 

Raportul Diaconu referitor la o abordare integrată a patrimoniului cultural european a fost votat în unanimitate de eurodeputații din Comisia pentru Cultură și Educație și include o serie de prevederi cu privire la restaurarea, protejarea și promovarea patrimoniului cultural.