Sesiunile de informare la final – Impresii

11 Dec 2014

Europarlamentarul Mircea Diaconu și câțiva dintre cei 14 operatori culturali invitați la Bruxelles pentru a participa la sesiunile de informare din 1 și 2 decembrie au avut plăcerea să ne împărtășească impresiile și gândurile lor. Iată-le:

Mircea Diaconu spune că dorința lui este ca activitatea sa și a colaboratorilor săi de la Parlamentul European „să aibă efect și ecou în țară, adică în măsura în care după aceste întâlniri, vizite, se întâmplă ceva acolo, se mișcă ceva acolo, la noi acasă, noi vom fi fericiți și împăcați, aceasta fiind misiunea noastră aici.” Mircea Diaconu explică faptul că grupul de invitați a fost constituit astfel încât fiecare dintre membrii acestuia să reprezinte câte unul dintre reperele fundamentale ale patrimoniului național românesc care are nevoie de finanțare, între acestea aflându-se Castelul Corvinilor din Hunedoara, capitalele româneşti de la Curtea de Argeş, Câmpulung şi Târgovişte, la care se adaugă Sarmizegetusa. Referindu-se la activitatea sa de la Parlamentul European, Mircea Diaconu precizează că aceasta va avea în vedere îndeosebi subiecte care țin de domeniile cultural–patrimonial–educațional. „Insist asupra acestui lucru pentru că îmi doresc tare mult ca măcar undeva, unde mi-am cheltuit, ca să nu zic folosit, ca să nu zic, mai rău, irosit peste 40 de ani din viața mea, vorbesc despre cultura română, să nu rămână o urmă, să nu conteze, în final această muncă”, adaugă eurodeputatul Mircea Diaconu.

„Am venit la Bruxelles cu o sacoșă goală, pe care speram să o umplem de bani pentru finanțarea reabilitării Sarmizegetusei”, mărturisește Vladimir Brylynskei, administratorul parcului arheologic Sarmizegetusa Regia „Mergem cu ea acasă tot goală, dar am învățat că aici Comisia Europeană îți dă, dar nu îți bagă în straiță și atunci trebuie să muncim pentru a intra în legătură directă cu ceea ce înseamnă finanțările europene”, adaugă Brylynskei. Administratorul Sarmizegetusei consideră că a venit vremea să se renunțe la diletantism: „Trebuie să urcăm pe scara profesionalismului în ceea ce privește accesarea de fonduri, pentru că fără asemenea lucruri patrimoniul românesc se va duce pe apa Sâmbetei”.

Directorul Teatrul de Vest din Reșița, Nicolae Dumitru Vlădulescu, consideră că în prezent nu mai putem vorbi doar de obiecte de patrimoniu cultural care aparțin unei țări sau alteia și că aceste obiecte trebuiesc conservate într-o viziune cel puțin europeană. „Am bucuria să le mulțumesc celor care m-au invitat și celor care au fost receptivi la tot ceea ce am avansat ca idee de plan concret și coerent pentru următoarea etapă. Cu această ocazie am învățat foarte multe și știu cum să acționez în viitor”, arată directorul teatrului reşiţean.


Geanina Fedeleş, consilier la Primăria Târgu Neamț, apreciază activitatea de informare la care a participat drept o bună oportunitate de a afla cum se pot dezvolta în continuare. Cetatea Neamțului și zeci de alte obiective de patrimoniu situate pe o rază de 20-30 kilometri în jurul acesteia. „Mă bucur să aflu că putem obține fonduri direct de la Bruxelles și că europarlamentarii români susțin această cauză. Cu siguranță, în urma acestor întâlniri vom reuși să atragem și în zona noastră mai multe finanțări și din partea Bruxelles-ului”, spune Geanina Fedeleş.


Cristina Herția, arhitect-șef al județului Dâmbovița, a observat că în dezbaterile pe teme de patrimoniu se vorbește mai mult despre latura comercială a patrimoniului, și mai puțin despre cea spirituală. „Cred că dacă suntem astăzi în situația de a reevalua valențele patrimoniului este poate pentru că locuitorii care beneficiază de existența unei valori a patrimoniului trebuie să-și reamintească emoțiile pe care le creează acest patrimoniu, iar noi trebuie să recreăm spiritul locului și poate că pe asta ar trebui să ne focusăm mai mult decât pe o valoare turistică, comercială”, opinează arhitecta Cristina Herția.

Liliana Țolaș, director al Muzeului Civilizației Dacice și Romane, din Deva, consideră că salvarea patrimoniului cultural ar trebui să reprezinte o prioritate pentru fiecare dintre țările membre ale Uniunii Europene, lucru care să fie concretizat în politici care să pună accent și pe reconstrucția monumentelor, nu numai pe conservarea lor. Referindu-se la proiectul la care lucrează în prezent, salvarea Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, Liliana Țolaș spune că cele cinci milioane de euro care ar fi necesari pentru materializarea acestuia reprezintă o sumă pe care bugetul local nu și-o va putea permite niciodată. „De aceea statele Uniunii Europene ar trebui să-și stabilească o listă de priorități pe care să și-o asume și pentru care să încerce să găsească finanțare. De exemplu, această listă ar putea conține câte un monument din cinci țări diferite într-un an, iar dacă într-un an se salvează cinci monumente, în cinci ani se vor salva 25 de monumente, ceea ce va însemna un pas important spre atingerea dezideratului de salvare a patrimoniului cultural european”, arată directoarea muzeului din Deva.

Marian Apostol a participat la sesiunile de informare în calitate de reprezentant al Asociaţiei Pro Banatul de Munte, care îşi propune reabilitarea şi reintroducerea în circuitul economic a unei căi ferate importante pentru judeţul Caraş Severin, care face parte din patrimoniul industrial şi cultural al României. Din discuţii a reieşit necesitatea de a se stabili parteneriate cu persoane şi organizaţii care au în vedere proiecte similare cu cel pe care asociaţia sa doreşte să-l materializeze. „Îi mulţumesc domnului europarlamentar Mircea Diaconu pentru faptul că m-a invitat la activităţile de la Bruxelles, pe care le consider ca fiind interesante şi instructive. Am sentimentul că toate informţiile pe care le-am primit aici îmi vor fi utile în viitor”, spune Marian  Apostol.